Cazul Coca-Cola

În acest amplu film documentar, lansat la începutul acestui an, realizatorii German Gutierrez şi Carmen Garcia, aduc acuzaţii extrem de grave imperiului Coca-Cola, privind implicarea acestuia în răpirea, torturarea şi asasinarea liderilor sindicali de la fabricile de îmbuteliere din Columbia, Guatemala şi Turcia.

Realizatorii urmăresc odiseea avocaţilor specializaţi în dreptul muncii, Daniel Kovalik şi Terrence Collingsworth şi a energicului activist al campaniei "Stop Killer-Coke !", Ray Rogers, în încercarea lor de face responsabilă corporaţia gigant, în această luptă legală privind drepturile omului.

Mulţi lideri sindicali de la fabricile de îmbuteliere ale Coca-Cola din Columbia, au fost ucişi, sute de alţi muncitori fiind răpiţi, sechestraţi şi torturaţi de violentele organizaţii paramilitare, în deplină complicitate cu directorii fabricilor.

Cei doi avocaţi au iniţiat o serie de procese în tribunalele federale americane, în baza unui foarte vechi act legislativ "Alien Tort Claims Act" din 1789 (care a stat la baza Constituţiei SUA), pentru crime, răpiri şi torturi aplicate muncitorilor din Columbia şi Guatemala.

Prin intermediului activistului Ray Rogers, au atacat şi imaginea gigantului din Atlanta cu devastatoarea campanie "Stop Killer-Coke !", provocând excluderea produselor corporației din zeci de campusuri universitare americane şi canadiene. Boicotul a trecut şi peste ocean, în Marea Britanie, Franţa şi Irlanda.

Procesele au fost iniţiate în SUA, în 2001 şi 2006, de United Steelworkers of America şi International Labour Rights Fund în numele sindicatului Sinaltrainal, ai cărui membri au fost sechestraţi şi torturaţi şi în numele familiilor supravieţuitoare ale celor doi lideri asasinaţi, Isidro Segundo Gil şi Adolfo De Jesus Munera.

Acuzaţiile au fost: contractarea sau implicarea forţelor paramilitare de securitate, care au utilizat măsuri de extremă violenţă, asasinând, torturând, sechestrând ilegal şi intimidând liderii uniunii sindicale. Atât procesele cât şi campania anti imagine, au avut drept scop forţarea Coca-Cola la a renunţa definitiv la vărsările de sânge, compensarea victimelor şi ameliorarea condiţiilor de muncă.

Campania a solicitat de asemenea recuzarea judecătorului Joseph E. Martinez, care a prezidat procesele iniţiale contra Coca-Cola, din cauza unor serioase conflicte de interese şi a declaraţiilor publice făcute de acesta, privind cazurile aflate pe rol.

"Stop Killer-Coke !"

Coca-Cola care s-a manifestat virulent anti sindical în toate ţările menţionate, a negat toate acuzaţiile aduse concernului şi îmbuteliatorilor săi.

Cu toate acestea, corporaţia s-a opus sistematic unei investigaţii independente, preşedintele acesteia făcând repetat declaraţii mincinoase, inclusiv la adunarea anuală a acţionarilor, privind implicarea în anchetă a I.L.O. (International Labour Organization) de la Geneva, deşi reprezentantul SUA în această organizaţie, Ed Potter, este pe statul de plată al Coca-Cola, ca Director al Relaţiilor Globale de Muncă.

Acţiunea în favoarea sindicatului columbian Sinaltrainal a declanşat o avalanşă de acuzaţii la adresa Coca-Cola, privind violenţele, abuzurile şi exploatarea muncitorilor şi comunităţilor învecinate fabricilor din China, Salvador, Guatemala, India şi Turcia.

Guatemala

Pe 25 februarie 2010, un alt proces de încălcare a drepturilor omului de către Coca-Cola, a fost intentat la Curtea Supremă a statului New York, cazul fiind mutat ulterior la un tribunal federal districtual.

"Acest caz implică o campanie de violenţe - incluzând violul, asasinatul şi tentativa de asasinat - împotriva sindicaliştilor şi familiilor acestora, la porunca directorilor fabricilor de procesare şi îmbuteliere din Guatemala."

Merită amintit ce s-a întâmplat în anii '70 şi '80 în Guatemala City, potrivit unui raport publicat de Biroul Latino-American din Marea Britanie, în 1987:
"Timp de 9 ani, 450 de muncitori de la fabricile de îmbuteliere ale Coca-Cola din Guatemala City, au purtat o bătălie pentru posturile lor, sindicatele lor şi vieţile lor. De trei ori au ocupat fabrica - ultima dată pentru 13 luni. Trei secretari generali ai sindicatului au fost asasinaţi, împreună cu alţi cinci muncitori. Alţi patru au dispărut, fiind răpiţi. În pofida oricăror pronosticuri negative, au supravieţuit."

Turcia

În 2005, 105 muncitori de la fabrica de îmbuteliere din Istanbul s-au afiliat unui sindicat şi au fost concediaţi imediat. Ei au organizat o grevă tăcută, îndelungată, stând aşezaţi în faţa birourilor centrale ale Coca-Cola din Turcia. După câteva săptămâni de protest, muncitorii au intrat în sediu solicitând repunerea legală în drepturi.

În timp ce liderii muncitorilor se aflau la o întâlnire cu directorii companiei, trupele de poliţie, la solicitarea Coca-Cola, au atacat muncitorii adunaţi paşnic, conform tuturor mărturiilor, mulţi având cu ei soţiile şi copiii. Aproape 200 de oameni au fost bătuţi cu sălbăticie, majoritatea fiind spitalizaţi. Procesele se află pe rol.

China

Pe baza unor investigaţii sub acoperire, reporteri chinezi au raportat în decembrie 2008, că angajaţii Coca-Cola sunt "implicaţi în cea mai periculoasă, intensă şi obositoare muncă posibilă, lucrând multe ore peste programul declarat, dar primind cele mai mici salarii, afectate permanent de reţineri şi reduceri."

"Stop Killer-Coke !"

Unul dintre reporteri a afirmat că s-au încălcat legile chinezeşti ale muncii, angajaţii "lucrând adeseori 12 ore pe zi timp de o lună, fără nici o zi liberă."

Raportul "Violenţa în sistemul Coca-Cola din China" arată că pe 12 august 2009, doi muncitori studenţi care şi-au solicitat plata pentru orele lucrate înainte de a demisiona de la fabrica din Hangzhou, au fost bătuţi de directori, diagnosticul pus de spitalul Dongfang, în cazul lui Xiao Liang de 24 de ani, fiind: "ruptură de timpan, cu diminuare severă a capacităţii auditive."

Cu doi ani înainte, reporteri BBC au acuzat Coca-Cola din China că a folosit deţinuţi în fabricile sale.

Mexic

Mexicul, ca ţara cu cel mai mare consum de Coca-Cola, este un uriaş centru de profit, în detrimentul sănătăţii a milioane de copii şi adulţi care suferă de o proliferare neobişnuită a obezităţii., diabetului şi a altor maladii serioase.

Dr. Ann Lopez, Ph.D. la Colegiul Municipal din San Jose, California şi director al Centrului pentru Familiile Fermierilor, afirma:

"Populaţia din centrul şi vestul Mexicului este o pradă uşoară pentru un prădător precum Coca-Cola (...) care forţează ţăranii să-i consume produsele ce provoacă dependenţă, într-o zonă în care 1 din 10 ar putea avea un diabet nediagnosticat."

Cazul lui Angel Alvarado Aguero este celebru, procesul său fiind în curs de judecare. Probele aduse arată: concedierea nejustificată fiindcă a refuzat să promoveze practici ilegale de reclamă, monopoliste şi de asemenea înşelarea muncitorilor şi guvernului mexican cu sute de milioane de dolari, bani cuveniţi din cota de profit şi respectiv din impozite.

Reporterul Beverly Bell sublinia: "...peste 12 milioane de oameni nu au acces la apă potabilă, în condiţiile în care preşedintele Mexicului, Vicente Fox, fost preşedinte Coca-Cola în America Latină şi Mexic, cu ajutorul Băncii Mondiale a privatizat resursele de apă şi zone masive de teren."

Salvador

Pe lângă abuzurile clasice asupra muncitorilor, Coca-Cola a fost implicată în exploatarea muncii copiilor pe câmpurile de trestie de zahăr din Salvador, fapte dovedite de Human Rights Watch în 2004 şi de un documentar al televiziunii naţionale britanice bazat pe cartea lui Mark Thomas: "Exorcizarea diavolului - Aventuri globale cu Coca-Cola", publicată în 2009 în SUA.

India

Dintre cele 200 de ţări în care se vinde Coca-Cola, India este piaţa cu cea mai rapidă creştere, dar impactul ecologic dezastruos al operaţiunilor lacomului concern, a provocat o furtună de critici şi proteste.

Practicile fabricilor de procesare şi îmbuteliere ale Coca-Cola, au dus la drenarea unor enorme cantităţi de apă freatică, sau la infestarea cu pesticide, transformând comunităţi întregi de fermieri în locuitori ai unor deşerturi efective. Rata sinuciderilor printre fermierii afectaţi este într-o creştere alarmantă.

Printr-o acţiune comunitară concertată, fabrica de la Plachimada, Kerala, a fost închisă şi a rămas astfel din martie 2004, în urma acuzaţiilor dovedite, de folosire abuzivă a resurselor de apă freatică.

Consideraţii finale

Încălcările repetate ale drepturilor omului, amintite mai sus, reprezintă doar un aspect al lumii ticăloase a Coca-Cola.

Informaţiile actuale de pe Internet, atât de deranjante pentru indolentul şi mincinosul preşedinte al corporaţiei, Neville Isdell, demonstrează că lumea Coca-Cola este un univers plin de escrocherii, imoralitate, corupţie, asasinate, muncă "la negru", violări ale legislaţiei de mediu şi ale drepturilor omului şi că marca însângerată poate fi asociată disperării accentuate a comunităţilor mondiale afectate de rapacitatea acestui trust infernal.

Braţele lungi ale "caracatiţei" Coca-Cola şi amploarea corupţiei din sistemul politic american sunt probate o dată în plus, de penibila preocupare "McCarthy"-stă a stupidului congressman american Dan Burton - de la audierea lui Dan Kovalik - care era obsedat de comuniştii cubanezi şi de Che Guevara, în special, complet în afara problemei aflate în discuţie.

Produsul de bază comercializat de companie, este o combinaţie criminală de fructoză obţinută din porumb (asociată tot mai des obezităţii şi diabetului), aspartam sau zaharină (produse cancerigene ale nu mai puţin abjectei corporaţii Monsanto) şi un acid mai agresiv decât acidul sulfuric, cel fosforic (asociat osteoporozei, ulcerului gastric şi duodenal ş.a.).

Nimic surprinzător până la urmă, de la una dintre exponentele de bază ale infectei "societăţi de consum", care făcea afaceri cu naziştii ce erau directori în consiliul său de administraţie (Fanta este o marcă nazistă încorporată de Coca-Cola după război), pe vremea când "colega" ei mai tehnologizată, IBM, furniza aparatura pentru tatuarea şi înregistrarea deţinuţilor din lagărele de concentrare.