AFACEREA PORCILOR-PIG BUSINESS

Imaginaţi-vă o halcă de carne de porc ce sfârâie pe un grătar sau o friptură bine pătrunsă. Nu-i aşa că v-am stârnit pofta de mâncare? Umanitatea consumă carne de porc de sute de ani, însă puţini sunt conştienţi că acest tip de carne a devenit din ce în ce mai nesănătos.

Şi asta din cauza modului în care sunt crescute animalele a căror carne o mâncăm. Acest film documentar subtitrat, cu titlul original Pig Business, investighează apariţia şi dezvoltarea creşterii porcilor la nivel industrial, un sistem în care animalele sunt abuzate, care poluează mediul şi care atentează la sănătatea umană prin folosirea abuzivă a antibioticelor.

Filmul arată cum acest sistem, dezvoltat în SUA, este utilizat acum în Europa de Est, de unde carnea de porc, procesată adesea sub standardele legale de protecţie a animalelor, este exportată în ţările Uniunii Europene la preţuri de dumping, falimentându-i pe fermierii locali.

Animalele sunt crescute în condiţii improprii, în cuşti, iar fecalele acestora poluează iremediabil solul, infiltrându-se în pânza freatică. Mai mult, păduri întregi sunt tăiate pentru a face loc lanurile unde sunt cultivate furajele pentru porci. Este aceasta, deci, o alimentaţie sănătoasă?

Vizionare online film documentar subtitrat Pig Business




sursa FILMEDOCUMENTARE.COM

HOME-documentar despre impactul oamenilor asupra biodiversitatii

In cei 200 000 de ani pe Pamant, omenirea a reusit sa perturbe echilibrul planetei stabilit de aproape patru miliarde de ani de evolutie. Pretul platit este unul mare, dar este prea tarziu sa fim pesimisti: umanitatea are mai putin de zece ani la dispozitie pentru a schimba trendul, sa devina mai constienti de urmarile exploatarii bogatiilor Pamantului. Prin furnizarea unor imagini unice din peste cincizeci de tari, toate privite din aer, prin faptul ca ne impartaseste nedumeririle si ingijorarile sale, prin tot acest film, Yann Arthus-Bertrand pune o piatra de temelie pentru edificiul pe care,impreuna,trebuie sa il reconstruim.Yann Arthus-Bertrand, Presedintele organizatiei non-profit GoodPlanet, a fost desemnat in mod oficial Ambasadorul UNEP (United Nations Environment Program) si a primit Premiul Earth Champion Award (Premiu UNEP, un premiu anual pentru cea mai importanta contributie pentru protejarea mediului).

Pămîntul este casa noastră, iar tot ce se petrece pe suprafaţa lui este interconectat. Asta încearcă să ne explice Glenn Close, naratoarea documentarului.

Avînd imagini din mai mult de 60 de ţări, o coloană sonoră ce te face să tremuri şi o voce liniştitoare pe fundal (asemănătoare celei din TeleEnciclopedia), documentarul merită 1 oră din viaţa voastră. Nu conţine prea multe date tehnice, nu îşi pierde tempoul şi rămîne fidel realităţii pînă în ultima secundă.

Temele de interes sunt încălzirea globală, diminuarea volumului de apă potabilă în lume, defrisarea masivă, exploatările miniere, poluare, etc

sursa SHOQ.RO

Reducerea intenționată a populației – Eugenia globală

În 2008, B.A. Brooks, un regizor specializat între timp la New York Film Academy în crearea de filme digitale, îşi lansa primul documentar realizat în exclusivitate din videoclipuri descărcate de pe Youtube, tehnică de care s-a folosit cu brio şi în realizarea filmului de faţă, Global Eugenics – Using Medicine to Kill, din 2009, care, în peste două ore de filmări, şi-a putut permite să trateze o gamă extrem de largă de subiecte: gripa porcină şi aviară şi posibila manipulare genetică a acestora, vaccinurile şi campaniile agresive statale de vaccinare, originile SIDA/HIV, legea marţială, ştirile medicale, apa, G.D. Searle şi alimentele modificate genetic, Agenda 21 – impunerea “dezvoltării durabile”, H.R. 875 – legislaţia de impunere a Codex Alimentarius în SUA ş.a., toate putând fi grupate sub o unică emblemă – politici eugenice.

Filmul lansat în 2008 era denumit sugestiv “The Decline and Fall Of America” şi a fost urmat, în afară de documentarul căruia i-am dedicat acest articol, de “The American Matrix – Age Of Deception” şi “Sex, Drugs and Religion”, ambele având titluri la fel de inspirate.

B.A. Brooks

B.A. Brooks declara cândva:

“Îmi place să descopăr adevărul din spatele minciunilor, fiindcă orice minciună ascunde un adevăr.”

O sarcină nobilă, bună să-i dedici o întreagă viaţă, în speranţa iluzorie de a zgâria superficial suprafaţa muntelui de minciuni, ridicat în mii de ani de “civilizaţie” umană prin grija ocultei mondiale, care ne-a fost predat chiar şi în şcoli sub numele de “istorie”.

Termenul de “eugenie”, ce tronează în titlul documentarului, ascunde un domeniu enorm de vast al nemerniciei instituţionalizate umane – fiindcă nu poţi practica genocidul decât cel puţin la nivel de guvern sau naţiune – ce nu poate fi epuizat cu uşurinţă, fiind fundamentat în epoca modernă de darwinism şi de ideile unui alt mason, văr primar cu Darwin, Sir Francis Galton, care au dat apă la moară teoreticienilor supremaţiei rasiale sau social-elitiste.

Originile practicilor eugenice se pierd însă în negura vremii, fiindcă, indiferent de epocă istorică, elitele lumii au practicat cu ferocitate genocidul, contra oricărui grup populaţional care nu se încadra, cumva, în planurile lor imperialiste oligofrene.

Secolul XX, din nefericire, este şi mai aproape de memoria noastră, altminteri tare comodă şi, în acelaşi timp, a oferit ocultei mondiale mijloacele tehnologice perfecte, pentru a-şi pune în aplicare practicile demente, în umbra unor lideri de faţadă, aparţinând aparent tuturor ideologiilor posibile, ca Hitler, Lenin, Stalin, Pol Pot ş.a.m.d.

Dar nu vă lăsaţi păcăliţi, fiindcă lista nu este deloc exhaustivă şi cei fideli acestui blog este posibil să-şi amintească, din documentarul dedicat populaţiei indigene nord-americane, The Canary Effect, că SUA a fost în fruntea acestui fenomen, de lichidare a unor întregi rase umane, încă de la înfiinţare, iar George. H.W. Bush a fost chiar autorul unei practici “moderne” de sterilizare, aplicată grupurilor populaţionale de altă culoare decât “albul pur” al drapelului american.

Având astfel de origini “sănătoase”, nu este de mirare că la început de secol XX, 27 de state americane adoptau prevederi legislative eugenice, California devenind, în 1909, al treilea stat care se conforma obsedantului stereotip nordic, din cele 60.000 de sterilizări forţate practicate în SUA, până la al doilea război mondial, jumătate fiind practicate în California, care chiar în perioada postbelică a continuat să deţină recordul, cu o treime din totalul procedurilor chirurgicale sau radiologice de acest gen.

Eugenia ar fi rămas fireşte la nivelul unor dispute “intelectuale” stranii, dacă nu ar fi beneficiat din plin de banii masoneriei mondiale, viraţi prin intermediul unor instituţii percepute ca filantropice, cum ar fi Carnegie Institution, Rockefeller Foundation şi – cum ar fi putut oare să lipsească – prin averea magnaţilor căilor ferate, Harriman (Averell Harriman împreună cu Prescott Bush, au fost patronii Union Banking Corporation, care a finanţat ridicarea nazismului prin intermediul fraţilor Fritz Thyssen şi Heinrich Thyssen-Bornemisza – şi celor curioşi le recomand să studieze sângeroasele origini ale celor două familii austro-ungare reunite în acel nume).

Fundamentarea teoretică a aparţinut desigur marilor şi prestigioaselor universităţi americane, generatoare de viitori lideri sociopaţi, ca Stanford, Yale, Harvard şi Princeton, ai căror “academicieni” au expus teoriile rasiale, falsificând sau răstălmăcind date ştiinţifice, în încercarea disperată de a oferi o bază ştiinţifică unor asemenea elucubraţii.

Preşedintelui Stanford, David Starr Jordan, îi datorăm noţiunea de “rasă şi sânge”, din epistola sa rasistă din 1902, “Sângele unei naţiuni”, în care “savantul universitar” decreta că orice condiţie sau calitate umană se transmite numai pe cale genetică, dând ca exemplu atât talentul cât şi sărăcia.

Şi înainte de a abandona acest subiect, mult prea vast pentru a-l putea epuiza în acest unic articol, pentru ca nimeni dintre voi să nu se mai grăbească să-i acuze numai pe nazişti, pentru cele mai inumane practici posibile, voi mai da câteva exemple, sper eu edificatoare:

- În 1904, Carnegie Institution a înfiinţat un complex de laboratoare la Cold Spring Harbor pe Long Island, unde erau stocate fişe biografice detaliate pentru milioane de americani, cercetătorii urmărind distrugerea lentă a acelor linii de sânge. În baza acelor arhive, avocaţii murdari ai ocultei – iertat să-mi fie pleonasmul – au agitat legislaturile americane, pentru a adopta măsuri eugenice.

- Familia Harriman a subvenţionat vreme de zeci de ani New York Bureau of Industries and Immigration, în căutare de evrei, italieni sau alţi imigranţi, din metropole, pentru a-i putea deporta, închide sub acuzaţii false sau steriliza.

- Fundaţia Rockefeller a finanţat programul eugenic german şi chiar pe Josef Mengele personal, anterior sosirii acestuia la Auschwitz.

- Organizaţiile eugenice californiene Human Betterment Foundation din Pasadena şi American Eugenics Society, şi-au coordonat eforturile cu Eugenics Research Society din Long Island, făcând propagandă deschisă nazistă, până în preziua intrării SUA în război, în decembrie 1941.

Plecând de la aceste informaţii, cred că nu vă va fi greu să intraţi în atmosfera filmului şi să înţelegeţi mai bine motivaţiile deloc ascunse, ci mai degrabă insuficient popularizate momentan, ale elitei mondiale, când ordonă paiaţelor guvernamental-parlamentare ale lumii să ia măsuri de reducere a populaţiei globale, sub masca filantropiei şi a ajutoarelor umanitare şi, mai ales, a medicinei.

Anul 2009 era marcat de repetarea isteriei generalizate din 1918 şi 1976, prin declararea de către oficina masonică, Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) şi sora ei americană mai mică, Centrul pentru Prevenirea şi Controlul Bolilor (CDC), a unei pandemii originare din Mexic, provocată de un virus H1N1 ce a fost botezat “porcin”, deşi s-a recunoscut, sub presiunea publicării datelor unor cercetători oneşti, că se prezenta ca un amalgam al unor tulpini virale de gripă aviară, gripă umană şi gripă porcină eurasiatică.

În România, vaccinul Pandemrix a fost pus cu promptitudine la dispoziţia guvernului, de către binecunoscuta organizaţie criminal-farmaceutică, GlaxoSmithKline, cu care v-am făcut cunoştinţă în primul documentar dedicat drogurilor psihotrope.

Pandemrix conţinea cel puţin două componente dubioase, blamate de comunitatea medicală internaţională: thiomersal, un compus organic al mercurului, ce putea provoca intoxicaţii cu mercur, depăşind bariera placentară sau bariera sânge-creier, fiind implicat în declanşarea autismului la copii şi squalene, un alt compus organic, extras din uleiul de ficat de rechin, care a fost asociat declanşării unei boli ce a rămas o enigmă până azi, sindromul Războiului din Golf, deşi s-a dovedit că o suspensie de squalene în apă, inducea invariabil lupus sau alte boli autoimune la cobai.

În aproape toate războaiele moderne ale SUA, soldaţii şi-au acuzat guvernul că i-au folosit pe post de cobai, în tot felul de experimente stranii (gen deversarea de Agent Orange peste propriile trupe, în timpul războiului din Vietnam), aşa că de ce ar diferi cu ceva războaiele acestui secol, din moment ce marile aglomerări umane din timp de război, sunt ocaziile perfecte pentru masonerie, de a-şi derula experimentele criminale cu arme de nimicire în masă.

Trebuie să recunosc că nu mi-am imaginat niciodată, că un astfel de vaccin ar putea declanşa o boală cu manifestări atât de ciudate, ca la fosta majoretă a Washington Redskins, Desiree Jennings, ale cărei simptome debusolau neurologii, fiindcă nu semănau deloc cu cele provocate de nervi lezaţi.

Deşi în film se afirmă că boala ei este incurabilă, fiind considerată o distonie atipică, se pare că a fost vindecată între timp printr-o terapie “de eliminare a toxinelor”, folosită de regulă în cazul aterosclerozei dar şi a… intoxicării cu metale grele – chelaţie.

Să fi avut oare legătură cu mercurul din thiomersal ?

Cert este că nici până azi nu există o definiţie clară a viruşilor, o încadrare concretă undeva în regnul vegetal sau animal, fiindcă natura lor reală nu este nici acum pe deplin înţeleasă şi, cu toate acestea, “savanţii” susţin cu impertinenţă că sunt capabili să-i transforme în vaccinuri, în care aceşti viruşi devin dintr-o dată blânzi şi utili, uitând să mai atace organismul uman.

Caracteristicile foarte ciudate ale acelui virus, evident de sinteză şi nu natural, care ataca selectiv, evitând tocmai categoriile de vârstă cu cele mai slabe sisteme imunitare, copiii şi adulţii de peste 60 de ani, împreună cu elementele constitutive ale acelui vaccin dubios, despre care marea majoritate a comunităţii medicale susţinea că nu a fost testat suficient, nu păreau să-i deranjeze cu nimic pe “vigilenţii” noştri guvernanţi cu neuron portocaliu, care se raliau fără rezerve politicii iresponsabile internaţionale, susţinând furibund campania de vaccinare şi chiar proferând ameninţări la adresa populaţiei şi a personalului medical, care s-au dovedit a fi destul de lucizi, în ultimă instanţă, încât să vadă capcana din spatele acelei propagande medicale.

Ghidându-mă după regula infailibilă că orice campanie de vaccinare gratuită, susţinută de stat, are conotaţii criminale, în 2009, în plin scandal al vaccinării contra gripei porcine, am afirmat la un post de radio local că şi campania de vaccinare contra cancerului de col uterin, aflată în plină desfăşurare pe atunci, trebuie să aibă scopuri murdare, fără a avea nici cea mai mică dovadă în acest sens.

Iniţiativa curajoasă a unui euro-parlamentar german, de a investiga interesele financiare din spatele întreţinutei campanii de vaccinare a GSK, mi-a distras atenţia de la fenomen, considerând pe atunci că a încăput în “mâini mai calificate”, deşi eram perfect convins că acea cruciadă se va dovedi a fi, într-un final, un foc de paie, ca de altfel orice iniţiativă politică, aparent cinstită.

Ca atare, nu am făcut nici cea mai mică investigaţie în acest sens, dar veţi afla şi singuri, din documentar, cât de periculos este, de fapt, unul dintre cele două vaccinuri pentru cancerul de col uterin, aflate pe piaţa românească: Cervarix fabricat de… GlaxoSmithKline, desigur şi Gardasil de la Merck.

În privinţa “chemtrails”, a dârelor chimice prezente pe cerul tuturor ţărilor NATO – şi am senzaţia că le-am observat şi la noi, dar nu pot fi sigur în această privinţă, aşa că aştept confirmările voastre – actualmente există circa şase teorii, care încearcă să ofere o explicaţie coerentă acestui fenomen, mai mult ca sigur malefic, fiindcă guvernele se întrec unele pe altele în a face pe proştii – ceea ce nu ar trebui să le fie prea greu, de altfel – ignorând toate dovezile evidente, în condiţiile în care zborul unei aeronave pe cerul oricărei ţări este înregistrat cu rigurozitate şi supus chiar unor aprobări draconice, mai ales după 11 septembrie 2001.

Şi exemplific:

1. Pot fi totuşi dâre de condensare, aşa cum sugerează cei mai mulţi sceptici.

Personal, fiindcă deţin o oarecare calificare în domeniul aviatic, vă pot spune cu certitudine că aceste dâre chimice doar seamănă cu dâra de condensare produsă de un avion cu reacţie. Aceasta din urmă are o durată de viaţă infimă, fiind o simplă aglomerare temporară de vapori de apă, concentraţi în jurul particulelor ionizate ce funcţionează ca centri de condensare şi le puteţi urmări zilnic şi singuri, cum se dispersează cu repeziciune pe cer, de parcă s-ar deplasa cumva cu avionul în sine, păstrând o oarecare lungime. Chemtrails se dezvoltă în timp, ocupând suprafeţe din ce în ce mai mari pe cer, unindu-se cu alte dâre, până când provoacă, de regulă, un plafon compact de “nori” chimici, care persistă vreme de câteva ore. În plus, în cazul chemtrails avionul nu are un traiect precis, ci se deplasează mai degrabă brownian – cum se poate observa şi din imaginea postată mai jos – de parcă s-ar afla în plină campanie aviochimică, unicul scop fiind acoperirea unei suprafeţe cât mai vaste, pentru a garanta unificarea ulterioară a acelor dâre chimice aflate în expansiune.

2. Pot fi produse de pulverizarea de substanţe de natură biologică sau chimică peste zone populate, ca experimente din cadrul unor programe de dezvoltare a armelor biologice şi chimice.

După cum veţi vedea şi din documentar, există suficiente cazuri ce sunt tratate de autorităţi cu o indolenţă soră cu nesimţirea, care ar putea confirma o asemenea ipoteză, comunităţile vizate suferind ulterior de diverse boli stranii.

3. Pot fi doar teste de acoperire şi rate de coborâre ale unor agenţi chimici, ce vor fi folosiţi ca vectori purtători pentru viitori agenţi biologici şi chimici, pe timp de război sau împotriva propriei populaţii, în timp de revolte civile.

4. Pot fi folosite la modificarea tiparelor meteo şi ar putea conţine nuclee de condensare sau poate componente metalice, ce reacţionează cumva cu radiaţia electromagnetică folosită în experimente de genul HAARP.

Voi detalia acest subiect, dacă voi descoperi un documentar dedicat HAARP.

5. Pot fi experimente cumulate SUA/ONU/NATO pentru a rezolva mitica problemă a încălzirii globale sau diminuarea stratului de ozon atmosferic.

Explicaţia mi se pare puerilă, fiindcă mă îndoiesc că elitele mondiale sunt chiar atât de tâmpite, încât să ajungă să creadă propria minciună a încălzirii globale şi să aloce resurse financiare considerabile pentru rezolvarea ei. În privinţa ozonului, m-aş fi lăsat convins mai uşor dacă nu ar mai exista gravitaţie pe Terra, deoarece conţinutul acelor dâre se depune invariabil pe sol, afectând populaţia şi nu o ia razna spre cosmos.

6. Pot face parte dintr-un program defensiv global, de a crea un scut deflector împotriva unor eventuale radiaţii din spectrul electromagnetic, provenind de la focoase nucleare detonate la limita atmosferei terestre, în caz de război.

Şi ar mai putea fi, desigur, o combinaţie a tuturor celor expuse anterior sau nici una dintre ele, fiindcă deocamdată, în absenţa sprijinului guvernamental şi a unor dovezi concrete, nu ne rămâne decât să speculăm.

Nu voi mai detalia mare parte din problemele atinse de documentar, fiindcă acest articol riscă, pe de o parte, să se transforme într-o carte, iar, pe de altă parte, unele probleme cum ar fi cea a Bisfenolului sau SIDA sau G.D. Searle au fost deja tratate pe blog.

Mă voi rezuma doar la a spune, în concluzie, că explicaţiile date în problema spinoasă şi dureroasă a educaţiei deficitare a generaţiilor actuale de copii şi tineri, se datorează unei perceperi eronate a fenomenului: sistemele educaţionale curente nu dau rezultate slabe numai din cauza incompetenţei clare a guvernelor, care au efectuat tot felul de experimente simplificatoare cu programele de învăţământ şi a unor slabe alocări de fonduri, ci din contră, s-au alocat exact atâtea fonduri câte erau necesare, pentru a obţine rezultatul planificat şi dorit – generaţii de indivizi slab pregătiţi, incapabil să gândească critic şi analitic, numai buni ca sclavi ai noii ordini mondiale, ce va fi instalată prin iniţiative politice gen Agenda 21.
Sursa : antiiluzii.blogspot.com

Eugenia globala from Anti Iluzii on Vimeo.

Cometa Elenin nu ne va ucide, spune NASA

Este posibil să fi văzut titluri de ziar infricosatoare. Este posibil să fi citit aceste e-mailuri alarmante. Dar o sa credeti? Doar în cazul în care, NASA a eliberat faptele despre o cometa numita elenin. Şi nu, acestea nu sunt "fapte" sunt doar niste profeţii apocaliptice vă pot spune.
Pe scurt, o cometa de 3-5 km la nivelul cozii nu ne poate răni. Într-adevăr, nu se poate. E prea mica.Nu ar putea fi posibil nici un impact imaginabil în viaţa noastră de zi cu zi cu acest bulgăre de zăpadă murdară?

ANALIZA:Va implini cometa Elenin profetia din 2012?



Urmariti acest filmulet: de la meteoriti la asteroizi, navigati pe Discovery News lista de redare şi descoperiti de ceea ce este nevoie pentru ca o bucată de rocă din spaţiu sa activeze un potenţial pericol pentru viata Pamanteana.

Ma îndoiesc serios ca acest lucru va calma imaginaţia hiperactiva a miilor de teoreticieni ai conspiratiei,dar NASA a simţit nevoia să răspundă la teoriile nebune fiind aruncata în jurul valorii de şi pentru a aborda câteva dintre întrebările mai raţionale. (NASA a făcut un lucru similar în 2009, când răspunde la Judecata de Apoi ca un nonsens in 2012, emiterea unei declaraţii că nu exista nici un motiv astronomic cunoscut pentru sfârşitul lumii pe 21 decembrie 2012.)
Din fericire, doi oameni de stiinta de la NASA au muncit din greu în ultimele luni, raspunzand la intrebari din partea publicului. Ieri, NASA a compilat unele dintre întrebările cele mai populare, crearea unui "tot ceea ce ai nevoie să şti despre Cometa elenin" Q & A.

Asa ca stimati cititori si dragi pamanteni stati linistiti si nu mai va luati dupa toti nebunii si toti asa zisi profeti.

Pompei-orasul care refuza sa moara

Oraşul Pompei este un oraş-cetate roman parţial îngropat din apropierea oraşului Napoli modern, în regiunea italiană Campania, pe teritoriul Comune de Pompei. Împreună cu Herculaneum, Pompei a fost distrus complet şi îngropat în timpul unei eruptii catastrofale a vulcanului Vezuviu. Eruptia a ingropat Pompei sub 6 m de cenuşă şi de piatră ponce, şi a fost pierdut pentru aproape 1700 de ani înainte de redescoperirea accidentala în 1749. De atunci, săpăturile au furnizat o imagine extrem de detaliata din viaţa unui oraş la înălţimea Imperiului Roman. Astăzi, acest patrimoniu mondial UNESCO este una dintre cele mai populare atractii turistice din Italia, cu aproximativ 2.5 milioane de vizitatori în fiecare an .

Numele de "Pompei" în latină este un plural declinat a doua cuvinte (Pompei,-Ørum). Potrivit lui Theodor Kraus, "rădăcina cuvântului Pompei pare a fi cuvântul de oscana număr de cinci, pompe, ceea ce sugereaza a fi o comunitate a constat în cinci cătune sau, poate, a fost stabilit de către un grup de familii (gintă Pompeia ).

Prin secolul 1 AD, Pompei a fost unul dintr-un număr de oraşe situate în jurul bazei de vulcan, Muntele Vezuviu. Zona a avut o populaţie care a crescut substanţial datorita fertilităţii agricole de renume din zona. Multe dintre comunităţile vecine Pompeiului, cel mai celebru Herculaneum, a suferit, de asemenea, deteriorarea sau distrugerea in timpul eruptiei . Printr-o coincidenta a fost a doua zi după Vulcanalia, festival inclinat zeului roman al focului.


Pompei şi în alte oraşe afectate de erupţia Vezuviului. Norul negru reprezintă distribuţia generală de cenuşă şi zgură. Linii moderne de coasta sunt afişate.

Un studiu recent multidisciplinar volcanologic şi bio-antropologic a produselor din eruptie şi a victimelor, fuzionat cu simulări numerice şi experimentale indică faptul că la Vezuviu şi oraşele din jur au pierit din cauza caldurii fiind si principala cauză de deces a oamenilor, multi dintre ei murind si prin asfixiere cu cenuşă.



La 24 august, anul 79 i.C., dupa secole in care s-a aflat in stare latenta, vulcanul Vezuviu erupe in sudul Italiei de astazi, devastand prosperele orase romane Pompei si Herculaneum si ucigand mii de persoane. Orasele, acoperite de un strat gros de material vulcanic si noroi, nu au fost reconstruite niciodata si au fost uitate in cursul istoriei. In secolul XVIII, Pompeii si Herculaneum au fost redescoperite si excavate, aducand probe arheologice fara precedent despre viata de zi cu zi a civilizatiei antice.
Orasele antice Pompei si Herculaneum se gaseau in apropiere de poalele Muntelui Vezuviu, in Golful Neapole. In vremea Imperiului Roman timpuriu, in Pompei traiau 20.000 de oameni, printre care negustori, mestesugari si fermieri care au exploatat solul bogat al regiunii, cultivand vita de vie si pomi fructiferi. Nimeni nu banuia ca fertilul pamant negru reprezenta de fapt ramasite ale eruptiilor anterioare ale Vezuviului. Herculaneum a fost un oras in care au locuit 5.000 de oameni si o destinatie de vacanta preferata a romanilor bogati. Denumit dupa eroul mitologic Hercule, Herculaneum gazduia vile opulente si bai romane grandioase. Obiectele folosite la practicarea jocurilor de noroc descoperite la Herculaneum si un bordel descoperit la Pompei atesta natura decadenta a celor doua orase. In apropiere se gaseau si comunitati mai mici, cum ar fi linistitul orasel Stabiae.
La pranz, in ziua de 24 august, anul 79 i.C., aceasta prosperitate a luat sfarsit, atunci cand varful Vezuviului a explodat, propulsand in stratosfera un nor de cenusa in forma de ciuperca. In urmatoarele 12 ore, cenusa vulcanica si pucioasa au invadat orasul, obligandu-i pe locuitori sa fuga speriati. Aproximativ 2.000 de oameni au ramas la Pompei, ascunsi in pivnite sau in structuri din piatra, asteptand sfarsitul eruptiei.
Un vant din vest a protejat orasul Herculaneum de faza initiala a eruptiei, insa apoi un nor gigantic de cenusa incinsa si de gaz a coborat pe panta vestica a Vezuviului, inconjurand orasul si omorandu-i pe cei care au ramas. Acest nor mortal a fost urmat de un suvoi de noroi vulcanic si piatra, care a ingropat orasul.
Oamenii care au ramas la Pompei au fost ucisi in dimineata de 25 august, cand un nor de gaz toxic a ajuns in oras, sufocandu-i pe cei care nu au fugit. A urmat un suvoi de roca si cenusa, care a facut ca acoperisurile si zidurile sa se prabuseasca, ingropandu-i astfel pe cei morti.
O mare parte din ceea ce cunoastem despre aceasta eruptie provine dintr-o relatare a lui Plinius cel tanar, care locuia in vestul Golfului Neapole atunci cand a explodat Vezuviul. In doua scrisori adresate istoricului Tacitus, a povestit despre modul in care ?oamenii isi acopereau capul cu pernele, singura aparare impotriva unei ploi de piatra? si despre cum ?un nor negru si infricosator, incarcat de materie combustibila avansa spre oras. Unii isi deplangeau propria soarta. Altii se rugau sa moara.? Plinius, in varsta de doar 17 ani la vremea respectiva, a scapat din aceasta catastrofa, ulterior devenind un cunoscut scriitor si administrator roman. Unchiul sau, Plinius cel batran, a fost mai putin norocos. Plinius cel batran, un biolog de renume, la vremea eruptiei era comandantul flotei romane in Golful Neapole. Dupa ce Vezuviul a explodat, el si-a indreptat barcile spre Stabiae, pentru a investiga eruptia si pentru a-i imbarbata pe locuitorii inspaimantati. Dupa ce a ajuns la tarm, a murit din cauza gazelor toxice.
Potrivit relatarii lui Plinius cel tanar, eruptia a durat 18 ore. Pompeiul a fost ingropat sub un strat de 5 metri de cenusa, iar coasta a suferit modificari majore. Herculaneum a fost ingropat sub aproape 20 de metri de noroi si material vulcanic. Unii locuitori ai orasului Pompei s-au intors ulterior pentru a-si scoate casele distruse de sub stratul de cenusa si pentru a-si salva bunurile de valoare, insa adevarate comori au ramas acolo si au fost uitate.
In secolul XVIII, un sapator de fantani a scos la suprafata, in locul unde s-a gasit orasul Herculaneum, o statuie de marmura. Administratia locala a excavat alte valoroase obiecte de arta, insa proiectul a fost abandonat. In 1748, un fermier a descoperit sub via sa urme ale orasului Pompei. De atunci, excavarile au continuat aproape fara intrerupere pana in prezent. In 1927, guvernul italian a continuat excavarile la Herculaneum, recuperand numeroase opere de arta: statui de marmura si de bronz si picturi de mare valoare.
La Pompei au fost descoperite ramasitele a 2.000 de barbati, femei si copii. Dupa ce au murit asfixiati, cadavrele lor au fost acoperite de cenusa, care a intarit si prezervat conturul corpurilor. Ulterior, cadavrele li s-au descompus, lasand in urma un soi de mulaj. Arheologii care au descoperit aceste mulaje au umplut spatiile goale cu ghips, relevand in detaliu pozitiile in care au murit victimele vulcanului. Si restul orasului pare a fi conservat in urma trecerii timpului. Simple obiecte care spun povestea vietii de zi cu zi in Pompei sunt la fel de valoroase pentru arheologi ca si statuile si frescele. Abia in 1982 au fost descoperite la Herculaneum primele ramasite umane, sutele de schelete descoperite poarta urmele care atesta moartea oribila de care au avut parte.
In prezent, Muntele Vezuviu este singurul vulcan activ de pe continentul european. Ultima sa eruptie a avut loc in 1944, iar ultima eruptie majora, in 1631. O alta eruptie este asteptata in viitorul apropiat, eruptie care ar putea fi devastatoare pentru cei 700.000 de oameni care locuiesc in in zonele mortii din jurul Vezuviului.

Piramidele Pierdute Din Caral

BBC LEARNING - THE LOST PYRAMIDS OF CARAL

"Ştirea despre senzaţionalul oraş de piramide din Caral, Peru a ieşit în public în 2001. Oraşul este cu 1000 de ani mai vechi decât cea mai veche civilizaţie cunoscuta a Americilor.

Conform istoriei oficiale, piramidele din Egipt cât şi cele din Caral, au fost construite în 2,627 Î.En. Mulţi cred că acest oraş din Caral ar fi veriga lipsă a arheologiei - "un oraş mamă". Dacă este aşa, atunci aceste extraordinare descoperiri ar putea răspunde la una dintre cele mai mari întrebări ale arheologiei: de ce au devenit oamenii civilizaţi?"

Vizionati documentarul subtitrat aici:

Ancient Aliens S01E05 The Return subtitrat in romana

În acest episod se vehiculează ideea că extratereștrii au avut contacte cu omenirea și în secolul al xx-lea; și citează exemple ca Batalia de la Los Angeles sau incidentul OZN de la Roswell. De asemenea se comentează aspecte ale programului modern SETI: ce s-ar întâmpla dacă extratereștrii ar răspunde; ce protocoale există pentru a determina cine anume ar vorbi în numele omenirii și ce anume ne-ar comunica ei.

Ancient Aliens S01S04 Closer Encounters

Acest episod sugerează că mai multe apariții de OZN-uri au fost semnalate în diverse texte istorice, menționând, drept dovadă, cartea din secolul al XIII-lea Otia Imperialia care descrie un presupus incident OZN în Bristol, Anglia; însemnările din jurnalul lui Cristofor Columb care a observat lumini ciudate pe cer; relatările despre ambarcațiunilor în formă de trabuc care au fost văzute deasupra Europei în timpul Ciumei Negre; și arta medievala care descrie presupuse obiecte în formă de disc plutind în ceruri.

Ancient AliensS01 E03 The Mission

Acest episod postulează că extratereștrii au un plan pentru Pământ și omenire, și citează ca dovadă: tăblițele sumeriene despre care se presupune că descriu anunnakii ca pe o rasă de creaturi care au venit pe Pământ să extragă aur, hieroglifele egiptene despre care se spune că descriu creaturi hibride om/animal; cranii de cristal și cercuri din culturi despre care se spune că ar conține mesaje de la extratereștrii.